Apa Tarnavei Mari - site-ul Comunitatii

Istoric

Aşezare rurală daco-romană.

Satul Sîngeorgiu de Mureş este atestat documentar în anul 1332, cu numele de Sancta Georgia.

În 9 februarie 1849, la marginea localităţii a fost omorât Constantin Romanu Vivu, prefectul Legiunii a XII-a a Mureşului de Sus, unul din cei mai de seamă conducători ai revoluţiei române din Transilvania din 1848. În cinstea martirului, în septembrie 1989, a fost ridicat un monument pentru cinstirea memoriei acestuia, opera artistului Ion Vlasiu.

Istoricul băilor sărate Sîngeorgiu de Mureş

Statiunea „Baile Sarate Sîngeorgiu de Mures”, renumita pentru apele sarate si namolul mineral, este cunoscuta înca din anul 1880, când exista aici un mic bazin amenajat, alimentat de la un izvor natural de suprafata.
Sub denumirile de „Gradini” sau „Fântâni sarate” sunt evidentiate si într-un document din anul 1888. Primul proprietar al bailor a fost baronul Csete Bela, care a observat ca „gropile sapate pe terenurile sale, se umplu repede cu apa sarata”.

La 6 februarie 1902, în ziarul local „Szekely Lapok”, el îsi face publica intentia de a organiza o societate pe actiuni pentru dezvoltarea si exploatarea bailor sarate, în care se investisera deja 12.000 coroane, iar veniturile depasisera cheltuielile. Din acelasi ziar aflam ca, într-un frumos week-end al verii anului 1902, pe 14 si 15 iunie, s-a organizat desciderea festiva a bailor.

La 2 mai 1912 s-a forat prima sonda, la adâncimea de 864 m. Se cauta, ca de obicei, gaz metan, care aici in Transilvania are puritatea cea mai mare din lume! (99,99% metan), dar din adâncuri a tâsnit … apa sarata. De atunci s-au mai forat înca doua sonde, la adâncimile de 799 m si respectiv 951 m.

Meteo
Link-uri Utile
© 2008-2009 www.singeorgiudemures.ro